|
I. G. este un frate din localitatea B., Comuna Scorţoasa. Are 82 de ani. L-am cunoscut săptămâna trecută când într-o după-masă a sunat la telefon, dorind să vorbească cu un pastor. Nu era Nicu prin preajmă, aşa că l-am întrebat dacă-i pot fi de folos. După cuvintele aşezate, bine gândite, spuse rar, mi-am dat seama că trebuie să-mi iau timp să-l ascult. Mi-a spus că este lucrător în biserică de peste 40 de ani. Am slujit biserica cu multă dăruire şi pasiune, cred în ceea ce-am învăţat pe atâţia oameni, DAR, spunea el, acum trec printr-o perioadă grea. Am 82 de ani, dar niciodată n-am simţit şi n-am avut aşa o uscăciune spirituală în suflet. Nu mă mai atrage biserica, lucrarea, rugăciunea. Nu mai am viziune, nu mai am putere...
L-am întrebat dacă este vreun păcat care s-a strecurat încet şi care l-a depărtat de Domnul. Mi-a spus că nu, nu este nimic, dar simte că nu mai are putere. Câteodată pierdea semnalul de la telefon, nu ne mai auzeam şi-mi părea aşa de rău, dar revenea de fiecare dată. Sunt conştient, îmi spunea, că sunt mai aproape de veşnicie ca niciodată şi nu vreau cu niciun chip să pierd veşnicia, dar starea mea nu-i bună. Din când în când se oprea şi plângea. Nu mă simţeam bine. Mi-l închipui pe tatăl meu de 83 de ani trecând printr-o situaţie asemănătoare. Mi-a spus că acum 30 de ani era o biserică frumoasă cu tineri pe care spera să-i vadă ducând lucrarea mai departe, dar acum toţi au plecat.
Mi-a spus că urmăreşte emisiunea Păstorul Cel Bun, singura care-i aduce înviorare în aceste momente. Fraţilor, dacă suntem sinceri, toţi trecem prin asemenea momente şi ştim cum e. Vă rugăm să aducem înaintea Domnului în rugăciune şi în biserici dacă se poate pe acest frate scump, pe care dacă l-aţi asculta cu câtă sinceritate vorbeşte (ca un copil) cu siguranţă l-aţi iubi.
I-am făcut şi i-am trimis un pachet cu foarte multe casete şi CD-uri cu predici şi cântece, i-am trimis reviste şi cărţi creştine. Să trimitem împreună la Domnul rugăciunea noastră de mijlocire pentru el şi pentru mulţi fraţi care trec prin asemenea stări.
Cu deosebite mulţumiri
Nicu şi Cornelia Bişboacă
|
Mă numesc A. V., am 47 de ani, trei copii şi sunt văduvă. Ascultând mesajele dumneavoastră de la emisiunea Păstorul Cel Bun, am înţeles că şi eu sunt o păcătoasă, că am nevoie să fiu iertată şi mântuită. Am înţeles că Dumnezeu a plătit pentru păcatele mele şi a plătit pentru fiecare din noi. Vă rog din suflet să mă ajutaţi şi să mă învăţaţi ce trebuie să fac.
De multe ori mi-am pus în gând să nu mai greşesc, să nu mai blestem, să nu mă mai cert, dar nu pot. Seara când mă culc îmi fac toate rugăciunile, îmi fac autocritică, mă întreb dacă am fost corectă în ziua respectivă. Mă întreb dacă am fost plăcută lui Dumnezeu, ce să fac să ajung la perfecţiune, ce să fac cu povara de păcate din spatele meu...
Am înţeles de la un pastor de la emisiunea dumneavoastră că Dumnezeu poate să-mi ia povara de păcate pe care le am, dar ar trebui să iau o decizie sfântă şi să mă schimb total, dar cum? Nu am putere destulă şi nici răbdare, mă cert cu vecinii, vorbesc urât cu familia, cu toate că nu vreau să fac asta, blestem, nu am răbdare.
Vă rog frumos să vă rugaţi şi pentru mine, sunt bolnavă de boala păcatului. Am nevoie de cineva care să mă ajute, să mă îndrume să mă schimb. Apelez la dumneavoastră să mă ajutaţi să fiu şi eu ca dumneavoastră fără păcat şi liberă. Doresc un CD cu muzică religioasă; vă rog de asemenea să nu-mi ocoliţi scrisoarea. Sper să rămânem în legătură în continuare.
Vă mulţumesc,
A. V. Jud. Prahova
|
