,,Noi suntem împreună lucrători pentru Împărăţia lui Dumnezeu...” – aici am rămas cu gândul după întâmplarea de duminică dimineaţa în timpul emisiunii Păstorul Cel Bun. Povestea adevărată pe care v-o relatez trebuie să ne amintească faptul că niciunul din noi nu putem face lucrarea singuri. Mă gândesc… dacă unul din noi nu era acolo în momentul respectiv?!
F. este bărbatul care m-a sunat duminică dimineaţa, în timpul emisiunii. Mi-a cerut insistent să îl ascult pentru că are nevoie de un sfat - Biblie avea. Mi-a spus că este căsătorit, are 37 ani, 5 copii, soţia este pocăită, merge la biserică cu copiii, dar el nu. ,,Nu numai că nu sunt pocăit, dar am chinuit-o pe soţia mea, am bătut-o, am oprit-o să meargă la biserică. Eu sunt şi gelos, domnule”, îmi spunea. ,,Apoi am mers într-o zi la biserică şi acolo, pe ,,scenă", l-am bătut pe pastorul ei, crezând că ea mege acolo pentru alte lucruri.... În dimineaţa asta, copilul de 11 ani a venit în dormitor, a dat drumul la tv şi m-a rugat să fiu atent la această predică. Acum – spunea el –, după predică, sunt şi mai bulversat, chiar nu ştiu ce să fac şi vă rog să mă ajutaţi. Eu trebuie să-mi cer iertare de la pastor, dar nu ştiu cum să fac.”
În prima fază i-am spus să meargă cu soţia la biserică şi mi-a spus că nu, nu poate face asta nicicum (s-ar bucura prea mult soţia). Atunci imediat mi-a venit o idee. I-am cerut să-i lase pe ei să plece, apoi să meargă şi el, să se aşeze pe ultima bancă şi când pastorul stă la uşă să salute oamenii, să treacă şi el şi doar să-şi ceară iertare. L-am încurajat să facă asta, spunându-i că ne vom ruga pentru el. Omul a promis că merge la biserică, dar eu n-am crezut, motiv pentru care i-am cerut adresa să-i trimit ceva. El mi-a spus că nu-mi dă nimic până se întoarce să-mi spună ce-a făcut. După biserică, eram chiar la masă când m-a sunat. Omul era extrem de emoţionat şi plin de bucurie. Mi-a spus că s-a dus aşa cum l-am învăţat, s-a aşezat pe ultima bancă, dar mare i-a fost mirarea că copilul lui de 11 ani era pe scenă, cânta. Între cântări fiecare spunea câte ceva. ,,Când i-a venit rândul copilului meu, acesta, plângând, a spus că astăzi este cea mai fericită zi pentru că tatăl lui este aici. Pastorul a întrebat care şi unde-i tata şi acesta m-a invitat pe scenă, s-a rugat pentru mine împreună cu toată biserica. La terminare, pastorul m-a invitat la el la birou în săptămâna viitoare, să mai stăm de vorbă şi să bem o cafea... şi i-am promis că voi merge.”
Acum... omul acesta plin de bucurie îmi spunea cât de liber se simte şi mai ales mi-a spus că atunci când l-a bătut pe pastor, acesta n-a ripostat, doar i-a spus: ,,Domnul Isus te iubeşte şi eu la fel.” Aceste cuvinte nu i-au dat linişte până s-a împăcat şi cu unul şi cu altul.
Printre altele, mi-a mai spus că el era un fan al manelelor, dar acum este hotărât să arunce toate CD-urile. I-am spus: ,,Domnule, număraţi-le câte aveţi, că eu vă voi trimite tot atâtea cu muzică creştină. I-am făcut un pachet mare cu 40 de CD-uri şi DVD-uri, cărţi pentru copii, cărţi pentru el şi soţie etc.
Dragi fraţi, pentru mine aceasta a fost încă o minune şi mă gândesc încă o dată serios că niciunul din noi nu putea merge în dormitorul omului să-i vorbească, dar undele Păstorului Cel Bun au făcut-o. Mă rog pentru fiecare frate şi soră care sunt implicaţi într-un fel sau altul în lucrarea aceasta. Domnul să le răsplătească cum ştie El mai bine! Aş vrea să continuăm să ne rugăm pentru omul acesta, pentru familia lui şi pentru cei care-i sunt aproape. Toţi am trecut pe aici şi ştim că lupta lui abia începe.
Slăvit să fie Domnul! Cu deosebite mulţumiri,
Nicu Bişboacă
|
Dragi prieteni,
Vă mulţumesc pentru răspunsul dumneavoastră. Sunt impresionată de Evanghelia pe care o predicaţi, Evanghelie de care noi ştim atât de puţin. Suntem asaltaţi de atâtea ,,oferte" care ne amăgesc atât pe noi, cât şi pe copiii noştri, încât nu mai ştim cine suntem şi ce rost mai are viaţa aceasta.
Sunteţi minunaţi, continuaţi şi cu ajutorul lui Dumnezeu ne vom ,,trezi" mai mulţi. În România suntem câteva generaţii care au auzit prea puţin sau poate deloc despre Dumnezeu. Copiii mei fac religie la şcoală, dar nu ştiu nici ei mare lucru despre Dumnezeu pentru că acolo este un ,,monopol" al disciplinei din partea bisericii ortodoxe, biserică căreia îi aparţin şi eu. Această biserică nu ne explică aproape nimic din Biblie. Pentru mine personal, emisiunea Păstorul Cel Bun a fost ca o revelaţie. Mă uit la această emisiune care ne fascinează, împreună cu copiii. Discutăm şi noi pe baza celor spuse de dumneavoastră şi tragem mereu concluzia că ,,nu ştim nimic”. Sperăm să reuşim până la urmă să descoperim ceea ce căutăm. SĂ NU VĂ DAŢI BĂTUŢI! CONTINUAŢI!
Îmi doresc din toată inima BIBLIA şi vă rog spuneţi-mi ce sau cât am costă.
Cu deosebit drag,
G. A.
|